Preparate fitoterapeutice cu actiune anticelulitica

Dr.M

Infuzie de pir gros,matase de porumb,cozi de cirese

3 lingurite de rizomi de pir gros,3 de matase de porumb,3 de cozi de cirese,infuzate timp de 10 min in jumatate de litru de apa clocotita apoi filtrate.
1 ceasca de 3 ori pe zi inainte de masa.
Actiune: dezintoxicare si reducere,pentru toate celulitele.

Infuzie din flori de paducel

4 lingurite de flori de paducel infuzate timp de 10 min in jumatate de litru de apa,apoi filtrate.
Actiune: diuretica,folositoare in celulitele moi si edematoase

Infuzie de cretusca

25g de flori,frunze si radacini de cretusca infuzate timp de 12 min in jumatate de litru de apa clocotita si apoi filtrate.
Actiune:tonica si de dezintoxicare a tesuturilor

Infuzie din frunza de vita rosie

40g de frunze de vita rosie infuzate timp de 15 min.
1 ceasca dimineata,la pranz si seara.
Actiune: antiinflamatorie si reducere a celulitei

Decoct de ienupar si marar

3 lingurite de boabe de ienupar si 3 seminte de marar fierte timp de 10 min in jumatate de litru de apa;se lasa sa infuzeze timp de 5 min adaugand o lingurita de menta,apoi se filtreaza.
1 ceasca dimineata si seara
Actiune: anticelulitica

Decoct de mesteacan

O mana de muguri si frunze de mesteacan fierte timp de 5 min in jumatate de litru de apa
1 ceasca de 3 ori pe zi intre mese
Actiune: anticelulitica

Decoct din castan de India

12 crengute de castan de india clocotite timp de 10 min in 3 decilitri de apa,filtrate si indulcite cu miere
2 cesti pe zi intre mese
Actiune: stimuleaza sistemul venos

Impachetare cu iedera

2 maini de frunze de iedera cataratoare,fierte timp de 10 min in jumatate de litru de apa,apoi filtrate; se inmoaie o bucata de panaza in decoctul cald,apoi se aplica pe zona cu celulita timp de 10 min
Actiune: reducere a celulitei

Cataplasma din frunze de brusture

100g de frunze de brusture aplicate direct pe zona celulitica,acoperite cu o bucata de panaza inmuiata in apa calda si tinute mai bine de o ora
Actiune: de reducere si activare a circuitului hemolimfatic

Baie cu iedera,pir gros si rostopasca

O mana de frunze de iedera cataratoare,una de pir gros si una de rostopasca lasate la macerat timp de doua ore intr-un litru de apa clocotita si apoi filtrate;infuzia este varsata intr-o cada cu apa calduta,dupa care se face o baie de cel putin 15 min
Actiune: reducere a celulitei

Frectii cu macerat de iedera

2 maini de frunze de iedera cataratoare lasate la macerat timp de 24 de ore intr-un litru de pa rece si apoi filtrate;lichidul este folosit pt frectii zilnice repetate pe zonele celulitice
Actiune: de reducere a celulitei
_________________
Comentariile mele au doar scop informativ,ele nu pot inlocui vizita la medicul specialist!

Dr.M · Trimis: 02/04/2009 22:45 Titlul subiectului: Baile cu alge

Algele sunt vegetale acvatice,anterioare in timp plantelor terestre,avand in comun cu acestea clorofila dar nu si sistemul vaselor limfatice conductoare,astfel incat ele nu se hranesc prin radacini ci prin absorbtie directa din exterior,adica din apa.
Exista mai numeroase varietati,toate extraordinar de bogate in saruri minerale si oligoelemente.Ca adjuvanti anticelulitici,ele pot fi utilizate in pungute de panza inchise,introduse in apa calda a baii.E important ca baia sa dureze cel putin o jumatate de ora,pt a îngăduie principiilor active sa actioneze prin absorbtia lor de catre piele.
Actiuni ale bailor cu alge:
-stimularea metabolismului si circulatiei
-reechilibrarea minerala a tesuturilor
-activarea sistemului imunitar
_________________
Comentariile mele au doar scop informativ,ele nu pot inlocui vizita la medicul specialist!

carmen_daniela2006 · Silver Member Data inscrierii: 30/Mar/2009 Mesaje: 51

Daca tot ai adus vorba de alge, mi-ai dat o idee, aceea de a vorbi despre posibilitatea folosirii lor in terapeutica si in alimentatie :w00t:

( referatul acesta l-am prezentat si in cadrul scolii postliceale sanitare):

CHARLES DARWIN, pe vremea cand inconjura lumea la bordul vasului Beagle,nota o foarte expresiva opinie asupra importantei algelor in apele Oceanului:

„Cred,spunea el,ca daca undeva intr-o tara oarecare,ar fi distruse padurile,n-ar pieri o cantitate atat de mare de animale,ca aici,in cazul distrugerii algelor.Printre “frunzele”acestor plante traiesc o multime de specii de pesti marunti moluste,feluriti crabi,etc.,care nicaieri in alta parte nu ar gasi hrana si adapost….’’.

Algele nu sunt nici fructe,nici cereale,dar unele inlocuiesc legumele,in alimentatia zilnica a sute de milioane de oameni.Algele au avut si au o foarte mare importanta pentru popoarele din Orient si Extremul Orient ca si pentru anumite populatii nordice.

Chinezii,japonezii,hawaienii consuma mari cantitati de alge ca sa-si echilibreze meniurile pe baza de orez si de peste uscat. Tonice generale,algele sunt deopotriva apreciate in tarile respective pentru neumaratele lor virtuti. Japonezii cultiva o alga rosie cumplit de pretuita si consumata sub numele de “Nori”,irlandezii maninca,de veacuri,anumite varietati de alge rosii si brune. In Franta , cunoscatorii pot sa beneficieze de aceste mancaruri mai ales la restaurantele chinezesti,japoneze sau vietnameze. Dar algele sunt utilizate si in anumite articole ale industriei noastre alimentare.

Algele marine sunt de-o bogatie nebanuita , sunt “intia manifestare a vietii pe globul nostru”-(P.Gloess).Algele contin minerale si metaloizi din belsug:iod,magneziu, potasiu ,calciu, fier , aluminiu ,mangan , fosfor , sulf , nichel , aur , zinc , cobalt , strontium , titan , vanadium , staniu , rubidium , siliciu .Ele contin vitamine,aminoacizi, glucide, materii grase ,multa clorofila, mucilagii, substante antibiotice, etc.

De aceea, nu trebuie sa fim surprinsi de numeroasele lor indicatii:-adenite, limfatism, astenii fizice si intelectuale, anemie, tulburari glandulare, reumatisme cornice, algii, tulburari circulatorii, in tratamentul afectiunilor cardiace, obezitate, celulita, arterioscleroza, hipertensiune, alergii, rinofaringite, etc.

Alge, prin definitie sunt plante inferioare caracterizate prin prezenta clorofilei si raspandite in ape dulci, sarate si pe uscat. Algele sunt plante de o mare diversitate, care se gasesc in medii diferite de viata, au un corp unicelular sau pluricelular, simplu sau ramificat. Unele sunt vizibile doar la microscop, iar altele formeaza tufisuri intinse in apele marilor (cum este Marea de Sargassum din Oceanul Atlantic). Desi la întâia vedere par a fi majoritatea verzi, dupa culoare, se impart in mai multe clase, dintre care amintim: algele albastre (Cyanophyceae), algele verzi (Chlorophyceae), algele rosii (Rhodophyceae) si algele brune (Phaeophyceae).

Tipuri de alge
(pe scurt)

Algele verzi filamentoase – Chlorophyceae
Algele verzi - cele mai multe cloroficee sunt acvatice, dar unele alge verzi pot trai si pe zapada, pe trunchiurile copacilor, in sol sau pot forma simbioze cu protozoarele, hidrele sau cu lichenii. Exista in jur de 8.000 de specii, de la dimensiuni miscoscopice pana la ce am numi "mari'. Nuanță tipica a acestor plante este data de pigmentii clorofilei, rezultand o culoare a marului verde sau a ierbii, chiar daca unele specii merg spre verde galbui sau spre verde inchis.

Algele verzi calcifiate, mai ales Halimeda sp., sunt importante datorita contributiei lor la formarea sedimentelor marine. Stralucitoarele bancuri de nisip ale Caraibelor si multe alte locuri din lume sunt formate din ramasitele erodate ale carbonatului de calciu din algele verzi.

Algele brune – Phaeophyceae
Algele brune: Sunt foarte raspandite in apele marine, unde pot forma frunze gigantice. Aceste alge reprezintă hrana multor animale marine. De asemenea, unele se folosesc ca hrana pentru animalele domestice si la prepararea unor produse alimentare. Din unele se extrag bromura de potasiu si iodul. Cantitati mari de alge sunt folosite ca ingrasamant pe terenurile agricole.

Algele rosii – Rhodophyceae
Algele rosii: Un mediu de cultura des intalnit in biologie este agar-agarul, obtinut din algele rosii. Locuitorii din Hawai folosesc alge rosii in alimentatie. Japonezii le intrebuinteaza in alimentatie, in cosmetica si in industrie, la apretat si pentru a da luciu hartiei.

Algele albastre – Cyanophyceae
Algele verzi-albastrii: Se intalnesc in sol, in apele sarate sau dulci si pot rezista la temperaturi extraordinar de variate. Unele modele (Spirulina) sunt folosite ca supliment in dieta pentru continutul ridicat de proteine.

Dintre toate, algele rosii si algele verzi-albastre prezinta interes pentru industria alimentara si farmaceutica, este vorba de AGAR-AGAR si Spirulina:

AGAR-AGAR
(GELIDIUM AMANSII)
In procesul de fabricare a agarului,algele rosii se trateaza preliminar cu o solutie de clorura de calciu, se spala si se pun in prezenta unei solutii diluate de agar,la 90C,timp 6-12 ore,dupa care se filtreaza. Solutia bruta de agar obtinuta se marunteste si se pastreaza la -10c,timp de doua zile,dupa care prin dezghetare in vase inchise (la o temperatura de +10c) se elimina apa ramanand asa-numitii ,,fulgi de agar”,care se deshidrateaza si se albesc cu o solutie de1% hipoclorit de sodiu. Purificarea acestor ,,fulgi de agar” si uscare lor la aer cald duc la fabricare agarului folosit in laborator.

Colectarea algelor (agarului) se face din vara pana in toamna,cand inalbirea si uscarea se poate face cu usurinta,dar prepararea finala a Agar-agar incepe cu luna noiembrie terminand pana in februarie.Varietatea japoneza deriva din cele mai pure specii de alge si ajung in Europa , in comert , sub doua forme: una in bucati transparente, de aproximativ ,,2 feet”/ 40 cm (!?) lungime,preparata dupa o reteta din Singapore,prin tratare cu apa fiarta,iar alta cu o culoare alb-galbuie de,,1 inch” /1 cm grosime si cca ,,1 foot” /30 cm (aprox.) lungime.Aceasta din urma fiind considerata cea mai potrivita pentru cultura de bacterie.

Agarul este cel mai intens agent de ingrosare,el se precipita in solutie cu alcool.Contine carbohidrati, acid acetic, acid clorhidric si oxalic, care previn gelatinizare agarului.
Agarul este întrebuințat cu preponderenta in tratamentul constipatiilor,valoarea terapeutica depinde in mare masura de abilitatea agarului uscat in stabilizare si adezivitate,mai amintim ca are si o valoare nutritiva ridicata.

Agarul se administeaza in bucati mici amestecat cu fructe,lapte sau alt lichid.Nu este recomandabil sa se foloseasca sub forma de pudra,deoarece in unele cazuri provoaca iritatii.
Cu apa fierbinte,da un jeleu,la care se poate adauga lamaie,poate fi un bun aditiv al gemurilor si jeleurilor.

Alte forme vestite sunt:CEYLON AGAR-AGAR sau AGAL-AGAL , corespondentul in botanica fiind GRACCILARIA LICHENOIDES , GIGARTINA SPECIOSA, MACASSAR , AGAR-AGAR , originar din Borneo, cunoscut in botanica sub numele de EUCHEMA SPINOLUM.

Calatorul care ajunge in tarile Asiei invecinate cu apele Oceanului Pacific se va intalni,cu strania bucatarie orientala.Arta culinara nipona, de exemplu, il va face sa auda de KOMBU, AMANORI, etc.care nu sunt alltceva decat numele japoneze ale unor alge folosite in alimentatie, constituind hrana traditionala.
Din KANTEN (care nu este altceva decat agar-agarul) se fac jeleuri,sosuri,supe si prajituri.Folosirea algelor in alimentatie este cunoscuta in intreaga lume.
Din specia GELIDIUM CARTILAGINEUM s-a extras o substanta folosita in tratamentul oreionului, acidul kainic extras este antihelmintic.Algele contin in ele multiple substante antibiotice, care pot opri evoluția diferitilor microbi si virusi.Sunt recomandate in tratamentul obezitatii,datorita senzatiei de saturatie,etc.

ALGINATII folosesc drept materie prima pentru numeroase industrii si pentru diferite ramuri mestesugaresti:

In industria alimentara se utilizeaza ca agenti de ingrosare , gelificare , emulsionare , stabilizare si adezivitate,ei determina o mai buna cristalizare a zaharurilor,a apei si a sarurilor si functioneaza ca agenti antioxidanti.

Pentru toate acestea ,sunt utilizati la cresterea vascozitatii cremelor,a supelor,a sosurilor,la fabricarea bomboanelor ,a marmeladei si a gelurilor,la prepararea sucurilor de fructe,a lactatelor(lapte batut,iaurt),a mezelurilor,a diverselor conserve,la conservarea pestelui;cascavalului si cremelor de branza.Oferindu-le o elastictate si o rezistenta crescuta.Esterul propilen-gliconic al alginatului de natriu este utilizat la prepararea bauturilor acidulate,la fabricarea serbetului,a inghetatei si a aspicului.

In industria cosmetica , calitatile de stabilizare-emulsionare-ingrosare si proprietatile de agenti de suspensie au facut ca extrasele algale sa fie folosite la prepararea unor paste de dinti,lotiuni,creme pentu maini,pomade,creme de barbierit,sapunuri,samponuri,spray-uri si detergenti.

In industria textila , calitatea de impermeabilizator a alginatilor,alaturi de cea legata de posibilitatea de a stabiliza culorile,este cea mai folositoare.Aici,actioneaza ca agenti de ingrosare,de incleiere si de apretare.

In industria de hartie , interbuinteaza alginati in cantitati destul de mari,in primul rand ca adaosuri la fabricarea diferitelor soiuri de hartie,dar si pentru calitatile lor de ingrosanti de cleiuri,stabilizatori de emulsii,de suspensii si de pigmenti si de protectori ai suprafetelor pe care le acopera.
Industria pielariei foloseste alginatii ca agenti de apret si ca agenti de finisare ai impermeabilizarii,ca stabilizatori si fixatori ai pigmentilor.

Industria farmaceutica utilizeaza alginatii bazandu-se in primul rand,pe proprietatea lor de a fi hemostatici,de a stabiliza suspensiile,de a avea actiune antibiotica si de a actiona ca agent de imbibare si ca liant.Sunt materii prime la fabricarea unor paste de dinti,a invelitorilor pentru tablete,a drajeurilor, a unor siropuri si pansamente.In tehnica dentara sunt utilizati in realizarea protezelor,implanturilor. Pansamentele,vata hemostatica,preparate pe baza de alge,au calitati foarte apreciate care le fac sa nu se lipeasca de rani si sa se resoarba fara a fi necesar sa se extraga din plagile pe care le acopera.

In industria de constructii servesc,in primul rand,ca izolanti fonici si termici,pentru ungere jetului de ciment ingrosat.Mai sunt folositi in industria slefuitului,in ceramica si in pictura,ca agenti de ingrosare,de dispersie,ca factori plastifianti si peliculogeni.

In industria fotografica folositi la fabricarea peliculei fotosensibile,hartia obtinuta fiind de însușire superioara.

Industia vinului si alcoolului gaseste in alginati decantori si clarificatori de importanta majora,iar industria electrica fabrica electrozii necesari sudurilor cu ajutorul alginatilor de tipul WELGUM. Am putea sa mai adaugam ca,in laboratoarele de microbiologie,agar-agarul este materialul de baza pentru pregatirea mediilor de cultura solide si el a ajuns indispensabil pentru analizele curative de rutina facute pentru probarea calitatii apei si a laptelui.

In cercetarea stiintifica ,agarul este folosit ca substanta de incorporare pentru materialul ce urmeaza sa fie sectionat la microtom,ca vehiculator al fitohormonilor de crestere(testul standard AVENA),ca vehiculator al detergentilor si pesticidelor in diferite experimentari si drept coagulant pentru precipitarea sulfatului de bariu in laboratoarele de chimie si de medicina.

Componentele algelor au urmatoarele proprietati:

Mineralele:
1. Sulf: se gaseste in multe proteine si de întocmai in keratina din unghii si par.
2. Sodiu: se implica intr-o multitudine de procese biochimice la indice celular, evitind deshidratarea corpului.
3. Potasiu: absenta acestuia din organism cauzeaza oboseala si lipsa de dinamism
4. Calciu: e fundamental pentru formarea oaselor, coagularea singelui si activitatea neuromusculara
5. Fosfor: fundamental pentru elasticitatea muschilor.
6. Magnesiu: indispensabil pentru activitatea neuro-musculara
7. Iod: unul dintre cele mai importante elemente continute in alge: controleaza si echilibreaza metabolismul, revitalizeaza celulele, mareste tăria de eliminare a toxinelor, echilibreaza rezervele de grasime din organism si activeaza circulatia singeui.
8. Siliciu: pastreaza rezistenta tesuturilor si are rol in sinteza colagenului

Oligoelementele:
1. Fier: este elementul din hemoglobina continuta de hematii responsabil de transportul oxigenului in tesuturi
2. Cupru: catalizeaza keratinizarea celulelor si ia parte la sinteza colagenului
3. Zinc: echilibreaza secretiile grase si e prezent in peste 70 de enzime cu distincte actiuni, creste sinteza de colagen si keratinizarea stratului cornos.
4. Magneziu: e nespus de important in sinteza proteinelor, acizilor grasi si a carbohidratilor. Catalizeaza actiunea superoxid dismutazei (enzima care catalizeaza neutralizarea radicalilor liberi, avand un rol fundamental in apararea pielii impotriva agresiunii externe)

Vitaminele:
1. A: echilibreaza procesul de keratinizare, imbunatatind textura pielii, intarind-o si netezind-o
2. B: B2, B3, B5, B6, si B9 cu deosebite actiuni. Stimuleza metabolismul celular hidratand si regenerind tesuturile.
3. C: anti-oxidant, controleaza biosinteza colagenului si elastinei, conferind tonus pielii.
4. E: actioneaza asupra radicalilor liberi ,fiind in acelasi timp si un antioxidant, hidrateaza pielea prin capacitatea sa de a retine moleculele de apa, pastrind tesutul integru.
5. F: hidrateaza voinic tesuturile
6. PP: creste rezistenta sintezei colagenului. Intareste pielea.

EFECTELE NOCIVE ALE UNOR EXTRACTE ALGALE:

Din alge se extrag rasini vegetale, emulsificatori si stabilizatori care sunt folositi si la noi Trebuie sa cunoastem, insa, si efectele mai putin avantajoase ale acestor produsi:

Produs Folosire Efecte nocive
E400
Acid alginic Agent de ingrosare, rasina vegetala, derivat din alge marine; utilizat in amestecuri pentru budinci, lapte aromatizat, smantana groasa, iaurt. Nu se cunosc reactii adverse la dozele mici. Cantitatile mari pot inhiba absorbtia unor substante nutritive.
E406
Agar-agar Agent de ingrosare, rasina vegetala, derivat din alge marine rosii; se foloseste uneori ca laxativ; se intrebuinteaza la carne si inghetata. Nu se cunosc.
E407 Carrageenan Fibra extrasa din alge marine Recent s-a constatat o legatura cu cresterea riscului de cancer, deoarece aditivul poate fi contaminat atunci cand se adauga oxid de etilen, la produsele inferioare, dand nastere la etilen clorohidrin, substanta puternic cancerigena; este si toxic, putand provoca ulcer; cele mai mari motive de ingrijorare sunt legate de aditivul degradat.
E421 Manitol Indulcitor artificial si umidifiant; derivat din alge marine sau din frasin. Se gaseste in alimentele cu continut scazut de calorii. Posibil alergen. Nu este permis in alimentatia copiilor, pentru ca poate provoca diaree si disfunctii renale.
Poate provoca greata, varsaturi.

Cam multa de citit, dar merita efortul daca vrem sa fim bine informati.
_________________
Bunatatea, demnitatea si onoarea nu se vand si nu se cumpara.